Dobânda compusa se utilizează tot mai mult de bancile comerciale. Actualmente ea se calculeaza doar la creditele mari de 12 luni, ci si pentru unele credite pe termen scurt, pentru dobanzile la termen. In esenta, dobanda compusa cuprinde si o capitalizare a dobanzii simple.

De exemplu, bancile comerciale au interesul sa atraga depozite de la agentii economici si persoanele fizice, acestea tinzând sa devina cea mai importanta resursa de creditare. In 1994, cele mai multe din acestea au practicat o dobanda compusa la depozitele la termen de un an. Se incearca, din acest an, extinderea calculului dobanzii compuse si la carnetele de economii. In general, creditele pentru investitii au o rata a donanzii, care ia in calul capitalizarea sau actualizarea.

Dobanda compusa reprezinta ca la fiecare perioade de timp, la suma ce reprezinta depozitul sau creditul sa se adauge o alta suma ( dobanda ) care intra in calcul pentru luna viitoare. Deci, la sfârșitul perioadei de creditare, unitatea baneasca devine 1+D=F ( factor de multiplicare ). capitalul initial, ( creditul, depozitul) devine capital final ( dupa ce este inmultit cu factorul de multiplicare.

Despre inflație

Inflatia este un factor care are influente majore asupra marimii si a ratei dobanzii. Daca inflatia este galopanta, efectele asupra dobanzii sunt catastrofale. Este vorba nu numai ca se stabilesc rate ale dobanzii care depasesc ori ce rata a rentabilității, ori ritm al cresterii economice, ci de situație si mai periculoasa, anume sa existe o dobanda rea negativa, ceea ce este contrar teoriei economice. Cu toate ca rata dobanzii este foarte mare, ea nu poate tine pasul cu rata inflației. Si asistam la existenta unor pierderi pentru banci, la o reducere a capitalului lor social. A fost cazul in ani 1992-1993, cand ratele dobanzilor au ajuns pana la 160-180%, dar rata inflației se situa pana la 300%


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *